Domnul Dinu Tănase a spus ieri la premieră că Memoria de piatră n-ar putea fi cu adevărat înțeles decât de cei care fac parte din lumea filmului sau au participat direct la realizarea filmului Nunta de piatră . Care este părerea dvs?
Una dintre caracteristicile unice ale IPIFF este Cinema-ul pe plajă. Ce-i drept, anul acesta nu a fost chiar pe plajă, a fost la doi paşi de mare, pe terasa hotelului Flora. Că o fi fost selecția filmelor, apropierea mării sau locul mai neconvenţional, cert este că proiecţiile de seară au atras neașteptat mulţi spectatori. Lipsiţi de constrângerile tradiţionalei săli de cinema, s-au relaxat la o bere sau un pahar de vin. Proiecția filmului „Eu când vreau să fluier, fluier” a adunat un număr record de spectatori. Totul a culminat cu proiecțiile de joi seară. „Tanți” al lui :erban Marinescu a ținut publicul cu sufletul la gură. Iar când pe ecran a apărut genericul, spectatorii au cerut mai mult. Proiecţioniştii au fost de acord să pună şi „Concertul” lui Radu Mihăileanu, programat iniţial pentru a doua zi. Reacţiile publicului au fost într-un sincron perfect cu trăirile personajelor: s-au auzit râsete şi oftaturi la fiecare secvenţă, iar finalul a fost aplaudat cu entuziasm.
„O problemă care nu este discutată începe să otrăvească o relaţie până moare la final” – Tünde Baczó
De mic am fost pasionat de arta vizuala, am inceput prin a desena, am continuat cu ilustratii publicitare si ilustratii pentru carte, am si scris. Practic am intrat in aceasta arta din mai multe perspective si in cele din urma filmul, a fost o forma prin care le reunea pe toate. Imi reunea toate pasiunile anterioare intr-una singura...
Cătălin Mitulescu și Daniel Mitulescu, StradaFilm. Filmul au primit Marele Premiu IPIFF2010 - Trofeul Mării Negre pentru cel mai bun lungmetraj de ficţiune pentru filmul "Eu când vreau să fluier, fluier" la Festivalul Internaţional al Producătorilor de Film Independenţi (IPIFF5), care s-a desfăşurat în perioada 30 iunie – 4 iulie, în Constanţa.