Afis IPIFF 2008

Histria - image

Histria

Cetatea Histria, prima colonie grecească de pe ţărmul de vest al Mării Negre şi cel mai vechi oraş de pe teritoriul României, a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea (657 î.Hr.) de către coloniştii din Milet. Prima perioadă de înflorire a cetăţii datează din secolului VI î.Hr şi a fost marcată de adoptarea unui regim democratic, aderarea la Liga Maritimă Ateniană şi practicarea unui comerţ intens. Spre sfârşitul secolului IV î.Hr. cetatea este distrusă de sciţi, iar în secolele următoare oraşul este refăcut, cunoscând o nouă perioadă de înflorire. Tot atunci se fac primele alianţe cu importanţi conducători ai geţilor (Zalmodegikos, Rhemaxos). Apoi, câţiva ani mai târziu, regele dac Burebista ia cetatea în stăpânire. Odată cu moartea acestuia, cetatea trece în stăpânirea romanilor, încheindu-şi astfel perioada de autonomie.

Săpăturile arheologice, începute încă din 1914, au scos la iveală o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade ale existenţei cetăţii. Din epoca grecească se remarcă templul lui Zeus şi cel al Afroditei, precum şi urme ale aşezării civile. Din perioada romană imperială (secolele II – III d.Hr.) datează edificiile termale ale oraşului şi reţeaua stradală. Cele mai multe monumente aparţin însă epocii romano-bizantine (secolele IV – VII d.Hr.): bazilici civile şi paleocreştine, pieţe publice, magazine, cartiere de locuinţe cu caracter rezidenţial (domus) sau economic. În urma săpăturilor au fost descoperite şi numeroase sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, inscripţii, ceramică (grecească şi romană), sticlărie, obiecte din metal (aflate în prezent în muzeul cetăţii).